Cel mai important sfat al acestei cărți este inspirat din regula cercetașilor americani: lasă locul de campare mai curat decât l-ai găsit.
Dacă toți am lăsa codul scris de noi puțin mai curat decât atunci când l-am preluat, atunci codul pur și simplu nu ar putea să se deterioreze. Această curățire nu trebuie să fie ceva major. Schimbă un nume de variabilă în ceva mai bun, împarte o funcție care este puțin prea mare, elimină un mic fragment de duplicare, simplifică o instrucțiune
ifcompusă.
Probabil și tu ai căzut uneori în capcana de a crede că principalul obiectiv al unui developer este „getting it to work”. Greșit! Cartea îți explică de ce principala misiune a unui profesionist este comunicarea prin codul scris. Funcționalitatea implementată azi are toate șansele să se schimbe în viitorul apropiat, dar calitatea codului tău va avea un impact major asupra tuturor schimbărilor care vor urma.
Când vine vorba de teste, „Uncle Bob” ne amintește cele trei reguli TDD (Test Driven Development):
- Nu poți scrie cod de producție până nu ai scris un unit test care eșuează.
- Nu poți scrie mai mult dintr-un test decât este necesar pentru a eșua, iar eroarea de compilare este considerată eșec.
- Nu poți scrie mai mult cod de producție decât este necesar pentru a trece testul care eșuează în prezent.
O altă idee care atrage atenția este că nu vei putea face totul perfect din prima. Trebuie să ne concentrăm pe funcționalitățile curente și, abia atunci când e cazul, să modificăm și să extindem sistemul pentru cele viitoare. Codul curat și testele ne permit să facem asta fără riscuri mari și fără bătăi de cap. Un cod dezorganizat și lipsa testelor ne vor pune piedici și ne vor lăsa fără siguranța că putem modifica ceva fără să creăm bug-uri în alte părți ale aplicației.
Cum poți ajunge, totuși, să scrii cod ușor de întreținut și de modificat? Dacă respecți regulile următoare, vei vedea că se întâmplă fără mare efort:
- Scrie teste și ai grijă să treacă toate. Un sistem testabil va fi, automat, decuplat și va respecta principiile codului curat. Altfel ar fi foarte greu să-i scrii teste.
- Elimină codul duplicat. Duplicarea poate fi de trei tipuri: linii identice care se repetă în mai multe locuri, blocuri de cod care par diferite, dar fac de fapt același lucru, și algoritmi identici care se repetă chiar dacă implementarea lor diferă de la un caz la altul.
- Scrie cod expresiv. De multe ori, în graba de a rezolva un task și a trece mai departe, scriem cod pe care îl înțelegem doar noi, în acel moment de maximă concentrare. Când ai rezolvat taskul, nu considera că ți-ai terminat treaba. Revino asupra codului și refă-l astfel încât să fie ușor de înțeles și pentru cineva care nu cunoaște toate detaliile proiectului la fel de bine ca tine. Poate chiar tu vei fi cel care va reveni peste o vreme ca să repare un bug sau să adauge o funcționalitate nouă. Fă-ți viața mai ușoară ție sau colegului care va veni după tine!
- Folosește cât mai puține clase și metode. Atenție, acest ultim sfat nu trebuie să contrazică principiile codului curat. E de dorit să avem cât mai puține clase și metode, dar doar dacă păstrăm claritatea și calitatea codului, nu dacă îl facem mai greu de înțeles și de modificat.
Clean Code se încheie cu o serie de „tips & tricks” care rezumă și clarifică regulile pe care trebuie să le urmezi ca să scrii cod curat. Sunt împărțite în șapte secțiuni: comentarii, mediu de lucru, funcții, reguli generale, Java, nume și teste. Citește-le cu atenție, asigură-te că le înțelegi și revino din când în când la ele pentru o reîmprospătare.
Am apreciat mult această carte și, după ce am citit-o în format electronic, am vrut s-o am și pe hârtie, în bibliotecă, ca să revin la ea și s-o răsfoiesc periodic. Eu am cumpărat-o de pe Amazon, dar este disponibilă și la noi, la un preț ceva mai piperat. Totuși, cred că merită s-o ai în bibliotecă și să te întorci la ea din când în când.
Nota mea: 5/5

